COPIILOR MEI



Iertați-mă copii, că n-am fost o mamă bună,
C-adesea am greşit, v-am făcut să suferiţi.
Domnul ştie... c-am vrut să fiu o mamă bună,
Am vrut să fac cei bine şi să fiţi fericiţi.
Am greşit adeseori din neştiinţă, câte-odată...
Poate nu m-am rugat destul, sau n-am vegheat.
Sunt vinovată! N-am fost mamă înţeleaptă!
De multe ori v-am rănit şi v-am supărat.
Şi tare rău îmi pare, că v-am întristat.

Doamne! Dă-mi Te rog azi, înţelepciunea.
Învaţă-mă să fiu o mamă după voia Ta.
Ajută-mă şi dă-mi putere să pot veghea,
Să mă-îngrijesc de copii, după voia Ta.
Păzeşte-ne de vrăjmaşul care ne vânează
Şi răcneşte ca un leu, pregătit să ne înghită.
Îmi pun nădejdea în Tine, ţine-mă trează.
Ia aminte la rugăciunea mea cu stăruinţă.
Măreşte Doamne-n mine, a mea credinţă.

Vă îndemn copii să ascultaţi sfatul de-ndată.
Înţelepciunea, întâi, e teama de Domnul.
Pe calea dreaptă merge o inima înţeleaptă.
Luaţi seama bine, urmaţi-L pe Domnul!
Nu respingeţi învăţătura niciodată,
Primiţi sfatul, că-i candelă ce luminează.
Şi mustrarea primiţ-o de fiecare dată,
Ca să aveţi mintea întotdeauna trează,
O bună călăuză ce viaţa v-o păstrează.

Domnul este răscumpărătorul nostru,
Îndelung răbdător, Păstorul cel bun.
Îngrijiţi mereu să fie-n orizontul vostru
Urmaţi-I paşii, că-i singurul drum.
Mântuirea ni-e dată de neprihănirea Lui.
El este Calea... Adevărul... şi Viaţa!
În jertfa pe cruce ne-a dăruit iubirea Lui,
Prin învierea din care, triumfă dimineaţa,
Cu zorii ce se ridică-n veşnica Împărăţie.
Slăviţi Numele Lui, aici şi-n veşnicie.


AMIN!